Ambasadorul rus la București amenință voalat România: „Bucureștiul nu va putea suporta costurile unificării cu Republica Moldova” ”România a introdus trupe în Basarabia rusă”

Declarații controversate despre o posibilă reunificare între România și Republica Moldova au fost făcute de ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev. Diplomatul susține că ideea unirii dintre cele două state ar fi greu de susținut din punct de vedere economic pentru România, afirmând că bugetul românesc nu ar putea face față costurilor unui astfel de proces.

Poziția ambasadorului rus a fost exprimată într-un interviu acordat agenției TASS, în care acesta a abordat atât aspectele economice ale unei eventuale reunificări, cât și chestiuni legate de percepția populației din Republica Moldova asupra unui asemenea proiect.

Argumentul economic invocat de diplomatul rus

Vladimir Lipaev a afirmat că Republica Moldova se numără printre cele mai sărace state din Europa și că integrarea sa într-un eventual proiect de reunificare ar genera costuri considerabile pentru România.

„Moldova modernă este una dintre cele mai sărace țări din Europa, în mare parte din cauza politicilor echipei lui Sandu. Prin urmare, există îngrijorări că bugetul românesc pur și simplu nu va putea suporta costurile unificării. Se vorbește mai mult despre integrarea Moldovei prin aderarea la UE, ceea ce ar permite Bucureștiului să transfere o parte semnificativă a costurilor către partenerii săi”, a spus Vladimir Lipaev într-un interviu acordat agenției TASS.

Diplomatul a sugerat că scenariul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană ar putea fi preferat de unii actori politici, deoarece ar permite distribuirea costurilor între mai mulți parteneri europeni.

Rușii, neinteresați de războiul din Ucraina. Peste un milion au dat click pe o știre despre o jucătoare care „și-a ridicat fusta”

Referiri la trecut și la sprijinul populației

În cadrul aceluiași interviu, ambasadorul rus a abordat și tema sprijinului popular pentru ideea unirii, afirmând că majoritatea cetățenilor din Republica Moldova nu ar susține acest proiect. În argumentația sa, Lipaev a invocat evenimente istorice din secolul al XX-lea.

„În secolul al XX-lea, Moldova a trecut prin două ocupații românești. Prima a avut loc în 1918, când, profitând de slăbiciunea tânărului stat sovietic, România a introdus trupe în Basarabia rusă. Această ocupație a durat până în 1940. În 1941, România, ca parte a coaliției hitleriste, a participat la agresiunea împotriva URSS și a invadat Moldova sovietică. Justificarea oferită a fost argumentul, încă susținut de istoriografia românească, al restituirii presupuselor pământuri românești confiscate ilegal. Cu toate acestea, Basarabia nu a făcut niciodată parte din statul român independent. Amintirea acelor evenimente încă persistă asupra poporului moldovenesc, iar deocamdată, aceasta servește drept vaccin împotriva ideii de unificare. Majoritatea populației, după cum se știe, nu o susține.”, spune diplomatul.

Afirmații despre influența României în Republica Moldova

În declarațiile sale, ambasadorul rus a abordat și relația politică dintre cele două state, susținând că România ar avea o influență puternică asupra instituțiilor și deciziilor politice de la Chișinău.

„România vorbește neobosit despre „relația sa specială” cu Republica Moldova. Prin intermediul elitelor politice loiale Bucureștiului, „românizarea” societății este urmărită cu vigoare, literalmente impusă. Școlile predau limba românească, nu moldovenească, iar istoria românilor, nu a moldovenilor, este studiată, într-o lumină falsificată și distorsionată. Aproape toți politicienii de frunte, inclusiv președinta Maia Sandu, dețin pașapoarte românești. Foști și actuali oficiali români sunt numiți în funcții cheie în guvern. Bucureștiul a plasat sistemele de securitate, energetic și bancar ale Republicii Moldova sub controlul său direct”, mai transmite ambasadorul.

Pozițiile liderilor politici despre reunificare

Tema unei eventuale uniri dintre România și Republica Moldova a fost abordată în mai multe rânduri și de liderii politici din cele două state.

La începutul lunii ianuarie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că ar vota pentru reunificarea cu România dacă ar avea loc un referendum pe această temă.

În România, președintele Nicușor Dan a avut o poziție similară, menționând că ar susține ideea reunificării, însă a subliniat că în prezent nu există o majoritate clară în societate pentru un astfel de proiect.

Pe același subiect s-a pronunțat și premierul Ilie Bolojan, care a afirmat că ar vota afirmativ în cazul organizării unui referendum privind unirea cu Republica Moldova.

Rusia, offline: Moscoviții folosesc stații, pagere și hărți pe hârtie după ce Putin ar fi cerut blocarea accesului la internet