Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a declarat marți că legea partidelor politice trebuie revizuită pentru a fi adaptată la schimbările administrative și judiciare din ultimii 20 de ani, la jurisprudența europeană și la noile cerințe de digitalizare și transparență.
Într-un comunicat de presă transmis marți, Țuțuianu a reacționat la declarațiile deputaților Alexandru Dimitriu (USR) și Alexandru Muraru (PNL), care l-au criticat în legătură cu inițiativa de modificare a cadrului normativ privind partidele politice.
'Am luat act de declarațiile celor doi deputați USR și PNL și de limbajul folosit la adresa președintelui Autorității Electorale Permanente. Înțeleg să nu răspund în aceeași manieră, și aleg să fiu civilizat și profesionist. Atitudinea și declarațiile mele reflectă principiile de imparțialitate și neutralitate care guvernează activitatea Autorității Electorale Permanente, prin menținerea unei conduite obiective, echilibrate și lipsite de orice formă de subiectivism sau părtinire. Revizuirea cadrului normativ privind partidele politice urmărește adaptarea legislației la evoluțiile administrative și judiciare din ultimele două decenii, la jurisprudența europeană și la noile cerințe de digitalizare și transparență. Inițiativa se înscrie în sfera atribuțiilor legale ale AEP și a responsabilității instituționale de îmbunătățire a cadrului normativ, cu respectarea legalității, imparțialității, neutralității și autonomiei partidelor politice', a menționat Țuțuianu într-un comunicat de presă remis AGERPRES.
El a adăugat că înregistrarea partidelor politice intră în competența autorităților electorale în numeroase state cu tradiție democratică, așa cum sunt Irlanda, Malta, Țările de Jos, Suedia și provincia Quebec (Canada). De asemenea, în numeroase state, precum Austria, Croația, Cipru, Cehia, Finlanda, Letonia, Slovacia, Slovenia și Spania, înregistrarea partidelor politice sau administrarea registrului acestora intră în competența unor autorități administrative centrale.
'Autoritatea Electorală Permanentă a identificat, în urma unei analize a sistemului electoral din România și a experienței alegerilor din 2024 și 2025, necesitatea reformării cadrului electoral. Aceste aspecte au fost aduse la cunoștința conducerii Parlamentului și a tuturor partidelor politice. Prin urmare, nu vorbim despre o inițiativă apărută peste noapte sau despre o decizie lipsită de fundament, ci despre o măsură necesară, semnalată oficial. Înainte de a amenința cu plângeri penale pentru delapidare, cei doi parlamentari ar trebui să înțeleagă foarte bine despre ce este vorba și să vină cu argumente juridice concrete. Altfel riscă să transforme o dezbatere serioasă într-o demonstrație de lipsă totală de înțelegere a subiectului', a afirmat președintele AEP.
Țuțuianu a precizat că posibila constituire a unei alianțe PNL-USR, evocată de cei doi deputați, 'nu reprezintă și nu poate reprezenta o preocupare pentru AEP'.
'Dincolo de aspectele instituționale, trebuie să spun că nu am fost niciodată cercetat pentru fraudă electorală. Resping cu tărie atacul lansat la adresa mea de către Alexandru Dimitriu (USR) și Alexandru Muraru (PNL). De-a lungul activități mele în administrație și politică am urmărit respectarea legii, promovarea interesului public și am exercitat cu deplină responsabilitate mandatele încredințate de către cetățeni prin vot. (...) Litigiile în care sunt implicate persoane din cadrul AEP au la bază situații și împrejurări anterioare preluării mandatului meu, nefiind generate de activitatea desfășurată în timpul actualul mandat. Nu mă aflu în conflict cu niciun angajat al instituției și nu am urmărit niciodată crearea unor astfel de situații. Ceea ce le-am solicitat colegilor mei a fost și rămâne să dea dovadă de corectitudine, seriozitate, profesionalism și responsabilitate în îndeplinirea atribuțiilor, astfel încât, prin efort comun, să construim o instituție performantă, respectată și de care să fim cu toții mândri', a declarat Țuțuianu.
