Preşedinţii României, Klaus Iohannis, şi Franţei, Emmanuel Macron, s-au întâlnit în această dimineaţă la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din judeţul Constanţa.

Cei doi şefi de stat au programate convorbiri tete-a-tete şi convorbiri oficiale, precum şi o întâlnire cu militarii dislocaţi în Baza de la Kogălniceanu.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale vor discuta despre modalităţile de a consolida pe mai departe Parteneriatul Strategic româno-francez, reînnoit în 2018 prin semnarea, la Paris, de către Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron, a Declaraţiei Politice aferente, ale cărei direcţii de dezvoltare au fost detaliate în cadrul Foii de Parcurs semnate în 2020. Alte teme de discuţie vizează aderarea României la Spaţiul Schengen şi implicarea sa activă în protejarea frontierei externe a Uniunii Europene

Un subiect prioritar pe agenda întâlnirii va viza evoluţia situaţiei de securitate din regiune şi efectele multiple ale războiului din Ucraina, alături de susţinerea acordată Ucrainei şi refugiaţilor ucraineni, precum şi propunerile legate de reconstrucţia acestei ţări.

Cei doi şefi de stat vor discuta şi despre sprijinirea în continuare a Republicii Moldova, care se confruntă cu numeroase provocări generate de efectele agresiunii ruse în Ucraina, inclusiv prin continuarea eforturilor de asistenţă prin Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, creată la iniţiativa României, Franţei şi Germaniei în luna aprilie, mai arată Administraţia Prezidenţială.

După vizita în România, Macron va pleca în Rep. Moldova. Ulterior, liderul francez ar putea face prima sa vizită în capitala Ucrainei Kiev, alături de cancelarul german Olaf Scholz și de premierul italian Mario Draghi, notează France24. Președintele Klaus Iohannis li s-ar putea alătura, în vizita la Kiev, potrivit unor informații care nu au fost însă confirmate.

Imagine

 

Imagine
Sursa: Realitatea de Constanta

Articolul precedentCine este Iulia Burcea, viitoarea soție a lui George Simion
Articolul următorAUR a depus un proiect pentru creşterea numărului parlamentarilor care reprezintă diaspora