Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Cu excepția românilor, toți vor să profite de dronă!”

Este lovită în multiple zone, amenințările sale nu mai produc efectul de altădată, iar în Europa se discută deschis despre furnizarea de arme, informații și sprijin militar Ucrainei (inclusiv, zic rușii, arme ghidaj specialist intelligence care ar permite ucrainenilor sa atace cu drone prin tarile baltice).

În spațiul public rus apar tot mai multe voci exasperate, care susțin că Rusia trebuie să facă ceva – inclusiv folosirea armei nucleare – pentru a-și recâștiga credibilitatea strategică (viziunea Serghei Karaganov). Și Vladimir Putin a reacționat. Când a declarat că războiul se apropie de sfârșit în Ucraina, presa occidentală l-a citat parțial și eronat. Mesajul său era că actuala etapă – în care Europa sprijină militar Ucraina, oferă informații, arme și alte forme de asistență fără consecințe directe – se apropie de final. Această etapă, a implicării europene fără consecințe, nu războiul!

Rusia va continua să lovească Ucraina fără milă. Întrebarea este dacă se va opri doar acolo. Își va recăpăta Rusia capacitatea de descurajare sau va încerca să transmită semnale și către alte state din regiune, poate statele baltice?

Din această perspectivă, faptul că o dronă a lovit, accidental sau nu, teritoriul României nu îi deranjează pe ruși. Ei urmăresc reacțiile și capacitatea de răspuns a Alianței. România s-a grăbit să ceară ajutor de la NATO (De ce? Pentru o dronă? De ce nu am cumpărat din SAFE interceptoare?). În plus, se vorbește despre consultări în baza Articolului4. Dar ne-am coordonat în prealabil cu aliații? Există un consens? Ne va lua cineva în seamă? Americanii ce spun?

Deci: rușii urmăresc cu atenție reacția NATO și, mai ales, ce se întâmplă dacă reacția va fi limitată. Pentru ei e și un test major

Ucraina se află, la rândul său, într-o poziție favorabilă de comunicare. Rușii au lovit teritoriul unui stat aliat NATO. Pentru Kiev, orice incident de acest tip, amintiți-vă cazul Poloniei, reprezintă o oportunitate de a readuce războiul din Ucraina în centrul atenției internaționale și de a consolida percepția privind pericolul reprezentat de Rusia.

Indiferent de circumstanțele exacte ale incidentului, efectul politic este evident: războiul nu mai pare limitat la teritoriul ucrainean. Pentru Kiev, fiecare episod care arată că efectele conflictului depășesc granițele Ucrainei constituie un argument suplimentar în relația cu partenerii occidentali.

Cu cât pericolul rusesc este perceput ca fiind mai aproape de frontierele UE și ale NATO, cu atât crește presiunea pentru menținerea sau chiar extinderea sprijinului militar și financiar acordat Ucrainei.

În România, instrumentalizarea politică este și ea la apogeu. Într-o perioadă dominată de discuții despre costul vieții, măsurile fiscale, deficitul bugetar, tensiunile politice și nemulțumirile unor categorii profesionale, agenda publică se mută brusc spre securitate și amenințări externe.

Dezbaterile incomode despre salarii, reforme, administrație sau responsabilitate guvernamentală sunt împinse în plan secund de sentimentul de urgență generat de un pericol extern. Avantaj, ei!

Ministerul Afacerilor Externe profită de context. Ministerul Afacerilor Externe se agită și profită și el de situație. Tocmai s-au amânat discuțiile cu angajații ministerului privind noua lege a salarizării. Este vorba despre prevederi care reduc semnificativ o serie de beneficii pentru personalul diplomatic: indemnizația pentru soțul însoțitor, decontarea chiriilor, indemnizațiile pentru copii, sprijinul pentru școlarizare și alte drepturi specifice. Din această perspectivă, criza de securitate devine un context convenabil pentru evitarea unor discuții dificile. Avantaj: ministrul.

Problema reală: decizia politică și capabilitățile.

Mai există un aspect important. Cadrul legal pentru doborârea dronelor care pătrund ilegal în spațiul aerian al României există. Legislația prevede proceduri clare pentru Armata Română privind interceptarea, neutralizarea și doborârea aeronavelor fără pilot.

Ceea ce lipsește este asumarea unei decizii politice ferme și, în anumite situații, capabilitățile tehnice necesare. De ce putem doborî drone în altă parte, doar în România, nu? Incompetența politică și tehnică a guvernanților este o veritabilă amenințare de securitate națională!

În plus, suntem acum într-un moment ideal, deși unul generat de un incident grav, pentru a redeschide discuția despre investițiile în apărare și despre programul SAFE, în cadrul căruia doar 2,5% din fonduri sunt destinate achizițiilor de drone și sisteme antidronă. Cu ce ne apărăm de drone?

Așteptăm o informare clară privind contribuția concretă a programului SAFE și modul în care acesta poate ajuta România să prevină asemenea incidente, atacuri sau provocări în viitor.

Întrebarea care rămâne este dacă, în mijlocul acestei competiții de narațiuni – că tot le place asta comisarilor ideologici de la Cotroceni! – opinia publică nu primește răspunsul esențial: ce s-a întâmplat exact, cine poartă responsabilitatea și ce măsuri sunt necesare pentru ca un astfel de incident să nu se repete? Pentru românul obișnuit, aceasta ar trebui să fie singura dezbatere care contează cu adevărat.

Dar această dezbatere, care este despre ea și incompetențele ei politice și tehnice, Puterea actuală nu o ca face niciodată!”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

MATERIAL PUBLICITAR POLITIC PARTIDUL ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMANILOR (AUR). Notificare privind transparența la https://www.realitatea.net/notificare-transparenta-publicitate-politica-2026