Austria spulberă orice speranță a românilor de a intra în Spațiul Schengen în acest an. Cancelarul Karl Nehammer nu dă înapoi și anunță oficial că „extinderea Schengen este imposibilă”.

Austria a confirmat, din nou, că este împotriva aderării la Spațiul Schengen a României și Bulgariei, cu doar două luni înaintea Consiliului UE pe Justiție și Afaceri Interne (JAI) în care ar fi trebuit să se discute extinderea.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a anunțat oficial, la Viena, că extinderea Schengen este „de neconceput” în prezent în viziunea Austriei. Nehammere a precizat însă că poziția sa nu are legătură cu Bulgaria și România, ci este declanșată de o problemă de securitate la granițele Europei, relatează agenția de presă bulgară BTA.

Declarațiile care spulberă orice speranță pentru România de a intra în Schengen cât mai rapid după cei peste 11 ani de așteptare au fost făcute de Karl Nehammer într-o conferință de presă comună cu premierul bulgar Nikolai Denkov. Premierul bulgar, aflat în vizită oficială în capitala Austriei, a încercat să schimbe poziția guvernului condus de Nehammer înaintea votului pe Schengen la Consiliul UE pe Justiție și Afaceri Interne (JAI) ce urmează să aibă loc în decembrie 2023.

„Spațiul Schengen trebuie reparat. Până când nu este reparat, nu-l putem extinde.

Protecția frontierei este și mai importantă având în vedere atrocitățile comise de Hamas în ultimele zile. 75% dintre migranții ilegali din Austria nu au fost înregistrați și a creat probleme de securitate”, a subliniat Nehammer.

„Suntem foarte recunoscători Bulgariei pentru toate eforturile și sacrificiile pe care le face pentru a păstra frontierele externe ale UE și, prin urmare, ale Austriei”, a adăugat cancelarul austriac.

„În prezent, este imposibil pentru noi să luăm o decizie privind extinderea Schengen”, a declarat cancelarul austriac Karl Nehammer, citat de televiziunea națională bulgară – BNT. 

„Fiecare are poziția sa, dar trebuie să vorbim și să ne expunem argumentele. Bulgaria și Austria au multe poziții comune. Nu avem diferențe legate de întărirea frontierelor externe, de consolidarea tratatelor cu țările terțe din care provin migranții. Ar trebui stabilit un sistem de migrație legală.

Într-o singură chestiune există o diferență între noi și Austria: dacă Bulgaria și România în interiorul Schengen ar ajuta la găsirea mai rapidă a acestor soluții sau cum am putea ajuta într-un fel dacă suntem în afara sa. Sunt convins și am explicat cu argumente că, dacă Bulgaria și România se află în interiorul Schengen, vom putea sprijini mult mai eficient procesele pe care le dorim să se întâmple în Europa”, a spus premierul Nikolai Denkov, în conferința de presă comună cu Nehammer, la Viena.

Poziția Austriei, exprimată foarte clar joi de cancelarul Karl Nehammer, la un an de la respingerea dură a aderării țării noastre în Schengen vine după asigurările din partea autorităților române că discuțiile pe această problemă continuă cu liderii austrieci. În același timp, premierul Marcel Ciolacu a anunțat în septembrie că România va ataca decizia Vienei la Curtea de Justiție a UE în cazul în care Austria va vota din nou împotriva aderării României în Schengen.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a anunțat că Austria și-a schimbat atitudinea în legătură cu aderarea României la Schengen. Iar ministrul de Externe, Luminița Odobescu, a precizat că discuțiile cu Austria continuă în paralel cu dialogul partenerilor europeni ai României.

„E adevărat că în cadrul JAI au fost discutat un baromentru al Spațiului Schengen și, la solicitarea României în cadrul CoReper în prealabil JAI, au fost trecute în revistă starea progreselor înregistrate de România și Bulgaria pe linia combaterii migrației ilegale. În mod unanim a fost apreciat faptul că România a obținut progrese mai mult decât remarcabile în ultimele luni în combaterea migrației ilegale (…) Cifrele obținute de România în ultimul an au fost remarcabile. Toate țările, inclusiv comisarul, inclusiv Austria au remarcat faptul că acum nu sunt probleme de migrație ilegală cu românii. Deci România are un sprijin foarte puternic în acest moment.

Acum România nu mai are probleme de discutat în materie de Justiție sau de control al frontierelor. Toată lumea e de acord că îndeplinim aceste criterii.

Ceea ce e nou e că în cadrul JAI nici Austria nu a mai pus problema României sub aspectul performanțelor în combaterea migrației ilegale. E adevărat, Austria a menționat în continuare că Schengen trebuie reformat, dar pe un ton moderat, fără a pune în cauză situația țării noastre”, a explicat ministrul Cătălin Predoiu la o televiziune de știri, adăugând că „rămâne de văzut ce poziții va avea Austria față de problema generală a Spațiului Schengen, față de România nemaiexistând subiect de discuție”.

„Există contacte cu partea austriacă la toate nivelurile şi acest dialog cu partea austriacă este făcut nu numai de către noi, dar şi de către partenerii noştri din Uniunea Europeană. Avem sprijinul mai multor state. Aţi văzut că aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen figurează pe agenda discuţiilor mai multor lideri europeni, discutăm, de asemenea şi cu preşedinţia spaniolă a Consiliului Uniunii Europene.

În momentul actual este important să continuăm acest dialog cu partea austriacă şi pe măsură ce avansăm şi condiţiile vor fi îndeplinite, putem să vedem exact care va fi abordarea finală. Este evident nevoie de o decizie politică.

Discuţia despre aderarea României la spaţiul Schengen rămâne prioritară pe agendă. Acest subiect este anunţat pe agenda Consiliului European din decembrie.

Continuăm demersurile diplomatice, este devreme să vă spun exact ceea ce vom face în luna decembrie, dar noi continuăm să dialogăm cu toţi partenerii implicaţi în acest efort, cu sprijinul Comisiei Europene, încercăm să ne coordonăm, de asemenea, strâns, cu partea bulgară. Deci e un efort diplomatic constant şi vom vedea, în funcţie de situaţia de la momentul respectiv care va fi decizia finală”, a afirmat și ministrul Luminița Odobescu.

„Pe fondul riscurilor de securitate, inclusiv în plan european – şi am văzut cu toţii ce s-a întâmplat recent la Bruxelles, când doi suporteri suedezi şi-au pierdut viaţa într-un atentat terorist – au fost introduse controalele temporare la frontiera dintre diversele state membre. Este o măsură temporară, generată de riscurile de securitate. De altfel, mai multe state europene au ridicat alertele de securitate şi la rândul nostru am semnalat către cetăţenii noştri care călătoresc să fie foarte atenţi la alertele de securitate din ţările respective”, a adăugat ministrul de Externe.

***

Bruxelles a cerut în repetate rânduri în ultimul an aderarea României ți Bulgariei în Spațiul Schengen. Lărgirea Schengen cu țara noastră și Bulgaria a fost respinsă în urmă cu un an, la Consiliul JAI din 8-9 decembrie 2022, prin votul negativ al Austriei, în cazul României, și al Olandei, ultima votând la pachet, fiind împotriva aderării Bulgariei. Parlamentul European a adoptat și o rezoluție  În acelaşi timp, Croaţia a primit undă verde să adere la Schengen de la 1 ianuarie 2023.

Parlamentul European a cerut includerea României și Bulgariei în spațiul Schengen până la sfârșitul acestui an – 2023. Iar în Rezoluția adoptată de europarlamentari, aceștia invocă și compensații financiare acordate celor două țări pentru amânarea intrării în Spațiul Schengen. Documentul arată și că România și Bulgaria au suferit pierderi uriașe în ultimii 11 ani de când erau respectate toate criteriile de aderare. Eurodeputații au cerut o estimare a costurilor de oportunitate şi a daunelor de mediu pe care România şi Bulgaria le-au suferit în ultimi i12 ani, cu începere din iunie 2011, din cauza „refuzului nejustificat” de admitere în spaţiul Schengen, şi încurajează Bruxelles să analizeze posibilităţi de compensare financiară.

Iar la Consiliul Schengen (JAI) din 8-9 iunie 2023, miniștrii de interne au decis că „va fi acordată o atenție sporită ridicării controalelor la frontierele cu Bulgaria și România în următorul ciclu 2023-2024”.

Sursa: Newsinn

Articolul precedentConsilierul șpăgar de la AUR a fost pus de procurori sub control judiciar
Articolul următorSenatorul Claudiu Târziu: AUR este împotriva închiderii minelor, acestea pot să asigure şi ele independenţa energetică a ţării